Popularizarea rezultatelor cercetarii in presa este esentiala pentru educarea publicului larg, pentru a face oamenii sa inteleaga importanta stiintei si aplicatiile acesteia in viata de zi cu zi. Din pacate, in presa din Romania jurnalismul stiintific lasa mult de dorit. De multe ori articolele stiintifice sunt scrise de persoane care nu au nici macar o minima experienta in domeniu, care nu inteleg limbajul de specialitate si din acest motiv articolele sunt scrise intr-un limbaj greoi si nu reusesc sa transmita mesajul. Majoritatea sunt traduceri, foarte proaste, ale unor articole de presa stiintifica din limba engleza. Nu ar fi deloc rau daca ziarele, revistele, televiziunile care abordeaza astfel de subiecte, ar apela la specialisti pentru a explica corect si coerent un subiect stiintific.
Mai jos gasiti cateva exemple de jurnalism stiintific de prin presa din tara.
Hotnews publica pe 11 noiembrie un articol cu titlul “O diferenta de doua molecule la o gena aproape identica la om si la cimpanzeu ar putea reprezenta originea facultatii de a vorbi – studiu“. Selectam din articol: “o diferenta de doua molecule ale unei gene [...]. Aceste molecule, amino-acizi,…”. Inteleg de aici ca amino-acizii sunt molecule care intra in constitutia genelor, ceea ce e usor incorect… Mai jos gasim expresia: “Studiile anterioare sugerasera deja o mutatie a acestei gene intre om si cimpanzeu din cauza celor doi amino-acizi…”. Arrrrr! Fraza asta putea fi scrisa mult mai elegant si mai clar. Ce or fi facut oare amino-acizia aia, saracii, de au provocat nenorocita de mutatie? Ma rog, banuiesc ca autorul incerca sa ne comunice ca mutatia genei s-a soldat cu modificari in structura proteinei, adica a schimbat cativa amino-acizi, acolo.
Tot Hotnews, ne spune pe 13 noiembrie ca “Organismul unei fetite de 5 ani din Marea Britanie risca sa se cristalizeze“. Ma rog, nu este chiar un articol stiintific, dar m-am aprit asupra lui pentru ca ma deranjeaza titlul senzationalist, gen Liberatea. In articol este vorba de o fetita din Marea Britanie care sufera de o boala foarte rara ce se manifesta printr-o disfunctie a rinichilor, motiv pentru care toxinele se acumuleaza in organism. De aici si pana la “cristalizare” e cale lunga. Intra-adevar, boala cauzeaza formarea de cristale in celule, dar in niciun caz nu transforma corpul intr-un cristal. Conform celor de la Hotnews, boala se numeste cystinosis. Da, asta daca nu ai habar de stiinta/medicina si traduci orbeste din engleza. Chiar si in acest caz nu e deloc scuzabil, exista dictionare, surse de informare pe internet, etc. De fapt, in limba romana, limba in care scrie si autorul articolului, boala se numeste cistinoza.
Gadianul, 13 noiembrie, “A fost descoperit stramosul brontozaurului in Africa de Sud“. Articolul incepe asa: “Niste studenti de la Facultatea de Arheologie de la Universitatea…”. Haios nu?
Vad ca si Cancan publica mai nou articole stiintifice. Hehehe. Iata, pe 16 noiembrie, apare articolul, cu titlul caracteristic publicatiei mentionate: “VEZI AICI ce trebuie sa faci pentru a trai 100 de ani“. Evident ca articolasul nu ne spune ce trebuie sa facem ca sa traim 100 de ani. Ne spune doar ca un grup de batrani are nu stiu ce gena (ca nu se dau astfel de detalii neimportante) si ca telomeraza face bine la cromozomi (ceea ce stiam deja cu toti, s-a luat si Nobelul anul asta pentru ceva legat de acest subiect). Apreciem oricum initiativa Cancan, tineti-o tot asa!
Cam atat pentru azi, asteptam noi articole de la rubrica de stiinta.
Filed under: Politia presei Tagged: | Politia presei
Curios lucru…
In urma cu ceva timp, discutam cu un prieten – tanar, simplu, doctorand pe final, asistent-cercetator biolog in afara, amarat in tara – de faptul ca publicul larg nu cunoaste ce fac cercetatorii romani.
Argumentul meu era şi este ca oamenii trebuie să cunoască, in limbaj simplu, ce studiază ei şi la ce rezultate cred că pot ajunge astfel de specialişti.
El a fost rezervat, spunând că astfel de lucruri sunt doar pentru reviste de specialitate. Iar timp de un minut mi-a vorbit în nişte termeni SF pentru mine despre ceea ce făcea el în momentul respectiv.
Sigur, lucrurile nu trebuie scrise aşa. Dar nici ca în exemplele date în articolul de mai sus.
De dragul promovării, al publicităţii, dacă vreţi, ca ziarist aş scrie o ştire despre o echipă de cercetători care studiază…. o plantă care ar putea ajuta la remedierea unei anumite afecţiuni, fără să le duci munca în derizoriu. Astfel, companiile farmaceutice ar vedea şi poate ar investi în asta.
Concluzia mea: cercetătorii au nevoie şi de marketing.